BOALA

Există un fragment din creierul nostru care este responsabil cu identificarea a ceea ce este legat de noi înșine, și anume ceea ce ne privește direct. Această parte a creierului este activată atunci când: întâlnim o persoană familiară (de exemplu atunci când mergem pe stradă, trecem pe lângă mai mulți străini, însă atunci când întâlnim brusc un prieten sau o persoană cunoscută, această parte a creierului este activată, făcându-ne să percepem o față familiară (persoană). Observăm orice informații de interes pentru noi sau care ne privesc în vreun fel (de exemplu când mergem pe stradă, trecem pe lângă un număr de reclame, dar ne uităm  numai  după un obiect sau loc specific).

Dacă vedem o reclamă a acestui obiect sau loc, atunci se activează această parte a creierului. Vom vedea că aceasta este ceea ce căutăm. Creierul nostru va detecta o informație care, dintr-un anume motiv, poate părea semnificativă, importantă sau interesantă (de ex. se poate întâmpla atunci când un fan al ciclismului va percepe un nou model de bicicletă prezentat).

Această regiune de creier se va activa atunci când se întâmplă ceva nou sau neașteptat, care ne surprinde. Această parte a creierului va genera un semnal cu privire la faptul că o anumită situație sau eveniment ne-a surprins în mod real ca fiind ceva la care nu ne așteptam. Activitatea acestei părți a creierului este posibilă prin intermediul dopaminei.

Medicamentele antipsihotice influențează sistemul dopaminei. Dopamina este o substanță prezentă la nivelul creierului fiecărui om. Dopamina își exercită activitatea într-o anumită parte a creierului. Această parte a creierului este responsabilă pentru identificarea aspectelor semnificative, noi și surprinzătoare. În abordarea științifică este denumită calea mezolimbică, care conectează câteva zone din creier. Activitatea creierului, în mod similar cu cea a oricărui alt organ din organism, poate fi normală, suprimată sau intensificată. În acest mod putem înțelege psihoza. Dacă această parte a creierului devine hiperactivă, persoana afectată ia personal prea multe lucruri, asociindu-le cu propria persoană.

Percepe prea multe lucruri ca fiind semnificative, simțind că toate lucrurile au legătură cu el/ea. Sunt identificate ca surprinzătoare prea multe lucruri. O astfel de activare excesivă a efectelor dopaminei în creier duce la psihoză. Dacă vi se întâmplă acest lucru, veți avea impresia că străinii de pe stradă sau din autovehiculele de transport public vă urmăresc, discută despre dvs., vă transmit semnale sau știu ceva despre dvs. Primiți de asemenea semnale din mediul înconjurător, pe care le percepeți ca fiind adresate personal dvs.; pot fi panouri de reclame, tăblițe cu numerele mașinilor, fragmente de programe de radio sau televiziune sau orice alte obiecte și/sau situații înconjurătoare.

Luați în considerare nu numai lucrurile  de care erați interesat(ă) în mod obișnuit, ci și toate lucrurile din mediul înconjurător și vi se pare că vă privesc și pe dvs., suspectându-le de legături reciproce și/sau înțelesuri ascunse.

Afișează mai multe

TRATAMENT

Cum acționează medicamentele prescrise? Medicamentele antipsihotice restaurează funcționarea adecvată a acestei părți a creierului. Acestea tratează „hiperactivitatea” acestei părți a creierului. Controlează activitatea zonei din creier responsabile pentru identificarea și distincția între ce este asociat unei anumite persoane și ceea ce este nou și surprinzător. Medicamentele pot reduce percepția excesivă privind faptul că ceea ce vedeți și auziți este asociat cu propria persoană. Acestea limitează receptarea a prea multe semnale din exterior pentru a permite funcționarea la fel ca înaintea psihozei.

Medicamentele ajută pacientul să asocieze cu el însuși ceea ce este efectiv asociat cu el însuși. Beneficiile aderenței constante la medicația prescrisă:  -vă ajută să asociați cu dvs. numai acele persoane de pe stradă care sunt cu adevărat familiare, păstrând indiferența față de străinii în trecere; - să nu vă asociați cu toate reclamele văzute sau conversațiile și cuvintele auzite, ci numai cu cele care sunt cu adevărat asociate cu dvs.;- în plus, activitatea medicamentelor psihotice vă va oferi pace, va reduce tensiunea nervoasă, nivelul de furie sau agresivitate, va îmbunătăți activitatea dvs. zilnică și somnul noaptea.

Medicamentele ajută pacientul să asocieze cu el însuși numai ceea ce este efectiv asociat cu el însuși. Medicamentele nu vor rezolva dintr-o dată toate problemele vieții, însă fără acestea, problemele nu vor face decât să se înmulțească. Vă poate fi teamă că medicamentele vă vor afecta ficatul și creierul, vor provoca anumite reacții adverse și în cele din urmă vă vor schimba ca persoană. Ați putea percepe de asemenea medicamentele ca pe un „mijloc miraculos” de a vă rezolva toate problemele în viață.

Temerile exagerate sau false nu vă vor ajuta în cadrul terapiei. Nu vor ajuta nici speranțele care nu pot fi îndeplinite cu privire la faptul că aceste medicamente ar fi „măsuri miraculoase”. Ceea ce va fi de ajutor este atitudinea dvs. rezonabilă, rațională, precum și atitudinea rudelor, prietenilor,  medicilor dvs., a psihologului sau a altor cadre medicale. Sprijinul psihologului, psihoterapia, psihoeducația sau alte forme de asistență psihologică, furnizate pe parcursul medicației, constituie elemente importante ale terapiei. Pentru tratamentul direct al simptomelor psihotice trebuie administrate medicamente antipsihotice, precum și pentru prevenirea reapariției psihozei, având în vedere că tratează percepția  excesivă a lucrurilor din jur ca fiind asociate cu noi, în timp ce, după remisiunea psihozei, medicamentele administrate de obicei în doze mai mici sau cu durată lungă de acțiune, au scopul de a preveni episoadele recurente de psihoză.

Modul de gestionare a terapiei depinde de decizia dvs., luată împreună cu medicul curant. Medicamentele antipsihotice sunt disponibile în două forme. Ambele forme de administrare a medicamentelor au confirmat eficacitatea și siguranța terapeutică: medicamentele orale (cel mai adesea comprimatele, unele medicamente sunt disponibile sub formă de lichid). Gama acestor medicații este vastă. Acestea trebuie luate regulat, în conformitate cu recomandările medicului dvs.  Medicamentele sunt cel mai adesea utilizate într-o schemă cu administrare o dată pe zi. Unele medicamente necesită mai multe doze pe zi. Comprimatele facilitează posibilitatea ca pacientul să se afle în tratament independent. Medicamentele sunt eficace cu condiția complianței sistematice la dozele prescrise. Este important să se utilizeze zilnic doza recomandată din medicamentul prescris; - medicamente cu acțiune de lungă durată (administrate prin injectare). În funcție de tipul de medicament, pot fi administrate o dată la 2 sau 4 săptămâni, recent disponibilă este și posibilitatea administrării la interval de 3 luni.  Medicamentul își păstrează activitatea eficace pe toată perioada dintre administrările consecutive. Cu această formă de terapie, nu este necesar să vă amintiți schema zilnică de administrare a medicamentului, iar riscul de omitere a unei doze este mult mai redus.

Indiferent  de  forma  medicamentelor (pilule orale sau  injecții cu durată lungă de acțiune), complianța  strictă  cu  schema  de medicație prescrisă – adică administrare zilnică sau o dată la 2-4 săptămâni ori 3 luni - are o semnificație majoră. Aceste medicamente normalizează activitatea sistemului dopaminergic hiperactiv. În acest mod, activitatea acestora include normalizarea proceselor menționate mai sus: - O subliniere excesivă și o evidențiere a importanței elementelor înconjurătoare; - Identificarea „erorilor de predicție” atunci când acestea nu există de fapt. Medicamentele antipsihotice vizează eliminarea „hiperactivității” menționate mai sus și „controlul” activității sistemului dopaminergic pentru a elimina procesele patologice descrise. Prin urmare vor fi identificate numai acele situații sau stimuli care sunt, asociate într-adevăr cu  noi  înșine sau, conform unor teorii mai recente, va înceta identificarea evenimentelor ca fiind noi, semnificative și surprinzătoare atunci când caracterul lor real este de situații și semnale obișnuite, cotidiene. Poate fi la fel de important să se menționeze că sistemul descris nu trebuie suprimat prea puternic (diminuat) deoarece atunci persoana tratată și-ar putea pierde interesul cu privire la orice lucru din jur, adică nimic nu va părea nou, interesant sau semnificativ. O astfel de atitudine va avea un impact negativ asupra procesului de motivare (inducând astfel simptome negative secundare).

Afișează mai multe

Hărți

Propune o unitate medicală
Caută

    ASISTENȚĂ