Tipuri de tulburări mintale

Trimite pe e-mail
Descarcă
Printează

Tulburările mintale includ în general: tulburări de stres, tulburări de adaptare, tulburări de anxietate, nevroză, sindroame obsesiv-compulsive, depresii, stări maniacale, tulburări bipolare, tulburări schizofrenice, tulburări delirante, demență, tulburări induse de boli somatice și de leziuni organice sau boli ale creierului, tulburări asociate cu alcoolul sau substanțele psihoactive, probleme legate de alimentație, tulburări de somn, libido afectat și disfuncții psihosexuale, tulburări de personalitate, afectarea dezvoltării mintale.

Rețineți!

Identificarea simptomelor tipice tulburărilor mintale prezintă o importanță cheie pentru diagnosticarea corectă a acestora.

Bolile și tulburările mintale Simptome
tulburări de stres și de adaptare tensiune, iritabilitate, dispoziție scăzută, anxietate și temeri, împreună cu concentrarea experiențelor privind situația stresantă, conflictul sau evenimentul traumatic
tulburări de anxietate îngrijorare difuză, care trece greu, fără cauză sau atacuri de panică, precum și anxietate resimțită în mod neașteptat în cazul unor situații / circumstanțe specifice (fobii)
sindromul obsesiv-compulsiv (nevroza obsesiv-compulsivă) gânduri, preocupări intruzive, care apar în mod recurent, tendința obsesivă de a întreprinde activități nenecesare, ritualuri
depresie scăderea pe termen lung a dispoziției și capacitatea scăzută de a simți experiențe plăcute, îngrijorare constantă, susceptibilitate la sentimente de vinovăție, evaluări negative, pesimism, absența disponibilității de a acționa și discuta, scăderea capacității funcționale și a puterii, absența spiritului de inițiativă, lentoare, concentrare limitată, pierderea dorinței de a trăi, gânduri suicidare
stări maniacale stare de dispoziție crescută, excesiv de euforică, energie crescută și hiperactivitate, stimă de sine extrem de crescută, persoana vorbește mult mai mult decât de obicei, gânduri accelerate și mobilitate crescută, stimă de sine crescută în mod inadecvat și evaluare eronată a situațiilor, optimism nejustificat, înclinație spre decizii grăbite, necugetate
boală afectivă bipolară (boală maniaco-depresivă [MDI]) perioade alternante de câteva zile sau câteva săptămâni sau chiar de mai multe luni de manie și depresie, care urmează imediat una după alta sau sunt separate de perioade mai scurte sau mai lungi de stare mintală normală
schizofrenie modificări de percepție și interpretare a fenomenelor lumii interioare și exterioare; percepții auditive, vizuale, tactile, gustative și olfactive false (halucinații și idei delirante) ale fenomenelor și obiectelor, care fie nu există în lumea reală, fie există într-un mod diferit de modul în care le percepe pacientul, de asemenea convingeri false, interpretări greșite ale evenimentelor, pe care persoana schizofrenică nu le poate corecta, în pofida unor dovezi evidente cu privire la caracterul eronat al acestora (idei delirante); integrare deteriorată a funcțiilor mintale - percepție, gândire, sfera emoțională și motorie, care duce la dezorganizare mintală și dificultăți de a acționa și de a lua decizii, la comportamente ciudate,  are nu sunt clare pentru persoanele din jur; pot apărea determinare și motivație scăzute și lipsa de interes, împreună cu o tendință spre lipsa de activitate și retragere socială.
tulburări delirante convingeri false persistente și interpretări greșite (idei delirante), întreprinderea de acțiuni pe baza acestora, fără dezorganizarea psihicului și a personalității
probleme legate de alimentație pierderea poftei de mâncare sau refuzul alimentației (anorexie), poftă de mâncare excesivă și alimentație în exces (mâncat compulsiv)
tulburări de somn probleme de adormire, trezire în timpul nopții, trezire prea devreme dimineața, scurtarea duratei de somn, somnolență excesivă
deficiențe mintale deteriorarea memoriei, a gândirii (procesarea informațiilor) și a aptitudinilor de învățare (dobândirea de informații noi) din perioada de dezvoltare timpurie
demență pierdere secundară, progresivă a capacității memoriei, în special cu privire la memoria recentă, tulburare de deficit de atenție și funcții intelectuale perturbate, pierderea progresivă a aptitudinilor în ceea ce privește sarcinile cotidiene, confuzie mintală și comportamentală (mobilitate excesivă, agitație, agresivitate sau pasivitate, apatie, pierderea interesului, unele episoade de idei delirante, halucinații, tulburări ale stării de conștiență); de obicei la persoanele în vârstă (observată cel mai frecvent la senilitate)
dependențe, tulburări asociate abuzului de alcool și substanțe psihoactive (medicamente, droguri) stări repetate de intoxicare sau nevoia copleșitoare de a utiliza substanțe psihoactive, capacitate afectată de control asupra uzului de substanță, uz de substanță în pofida vătămărilor suferite și cu prețul încetării altor activități ale vieții, toleranță scăzută și nevoia de a crește dozele de substanță, apariția de simptome mintale și somatice negative după retragerea substanței (simptome de abstinență); episoadele de intoxicare repetate cronic pod duce la diferite sindroamne de tulburări mintale - de ex. depresive, anxioase, delirante, comportamentale și demență
tulburări de personalitate începând de la pubertate, tipare de inadaptabilitate (disfuncționale) permanente de experiențe interne și comportamente, manifestate în sfera cognitivă (modul în care sunt percepute și interpretate fenomenele), emotivitate, reacții emoționale și control al impulsurilor mintale în asociere cu alte persoane; suspiciune, retragere mintală, concentrare asupra propriilor probleme, toleranță redusă la frustrare, instabilitate emoțională, impulsivitate, sugestibilitate, comportament teatral, meticulozitate, perfecționism, timiditate, dependență (în funcție de tiparele predominante de experiențe și comportamente); suferință individuală sau impact nedorit asupra mediului, relații sociale distorsionate
Tabelul de mai jos prezintă cele mai frecvente simptome ale tulburărilor mintale

Rețineți!

Într-un număr de cazuri, diagnosticul nu este simplu, deoarece majoritatea simptomelor nu sunt specifice după natura lor și pot indica, astfel, diferite tulburări.

CEE_SCHIZO_disease_01_G
Stock photo. Posed by model.

De exemplu, tulburările alimentare pot fi fie izolate, fie concomitente cu alte tulburări mintale. Prin urmare, de exemplu:

  • pierderea poftei de mâncare pot apărea în depresie și în tulburările anxioase,
  • pofta de mâncare excesivă - în manie,
  • mâncatul în exces sau pierderea poftei de mâncare - în tulburări de stres,
  • abținerea de la mâncat sau modificările obiceiurilor alimentare sunt tipice în schizofrenie și tulburări delirante.

 

De asemenea, tulburările de somn, într-un mod similar, pot să fie spontane, adică neasociate cu alte tulburări mintale, fie nespecifice, concomitente cu multe alte tulburări mintale, de ex. tulburări de stres, depresive, maniacale, delirante, precum și cu schizofrenia și demența.

La fel ca perturbările menționate mai sus, pot coexista și disfuncții privind libidoul și disfuncții sexuale, împreună cu alte tulburări mintale și afecțiuni somatice, însă pot apărea fie ca reacții adverse ale medicamentelor psihotrope, fie ca tulburări primare (tulburări psihosexuale).

Trebuie reținut că ...

Toate tulburările discutate până aici pot avea un caracter simptomatic secundar - ca rezultat al unei leziuni sau boli cerebrale sau drept consecință a bolii sistemice, afectând sistemul nervos central.

Aceste tulburări pot apărea, printre altele, ca o consecință a bolilor neurodegenerative, a tumorilor, a leziunilor cerebrale traumatice, precum și a bolilor infecțioase, autoimune, sistemic-metabolice, endocrine sau cardiovasculare.

Rețineți!

Prin urmare, înainte de identificarea tulburărilor mintale, trebuie exclusă orice afecțiune sistemică sau leziune sau boală cerebrală drept cauză subiacentă a tulburărilor.

Știați că...

O indicație importantă cu rol diagnostic o poate constitui de asemenea susceptibilitatea genetică confirmată (în istoricul familial), precum și analiza factorilor care induc stresul, atât din prezent, cât și din trecut, care pot fi semnificative pentru declanșarea deviațiilor mintale.

Afișează mai multe